Sa revenim in bucatarie unde totul e mai apetisant. De ce spun asta? Pentru ca va propun in acest post o tocanita mama-mama de galbiori si carpaccio preparat intr-un mod usor netraditional. Adica? Foarte simplu, un carpaccio tras in unt! V-am facut curiosi?

Ai nevoie pentru tocanita de:

- galbiori (sau alt tip de ciupercute);

- o ceapa verde;

- un morcov;

- marar taiat marunt;

- ulei (preferabil de masline);

- o lingura de faina;

- condimente;

- optional suc de rosii (eu nu l-am folosit).

Mai ai nevoie de:

- carpaccio;

- condimente pe baza de piper negru;

- unt.

Sa o luam cu inceputul… Morcovul se rade si ceapa se toaca marunt. In putin ulei  acestea se calesc pana cand este absorbit tot uleiul.

Se adauga apoi galbiorii care au fost spalati in prealabil. Stiu, e o adevarata aventura sa-i speli!

Totul se lasa la fiert (cu capac), cu condimente, in suc propriu pana cand se aduna ceva zeama…

Daca nu ai obtinut suficienta zeama, poti da o mana de ajutor adaugand tu putina apa. Dar, preferabil e sa nu! :p Se mai pune o lingura de faina si se amesteca bine. Se mai lasa la fiert, la foc mic pret de 5-10 minute. Secret: ca sa nu se faca acele cocoloase enervante, se ia din zeama din tigaie, se pune intr-un bol mic, se lasa la racit putin si acolo se adauga faina. Se amesteca totul bine si sosul obtinut se pune peste galbiori amestecand in continuare pana cand totul se omogenizeaza. Sau se poate face aceasta operatiune intr-o parte a tigaii de unde s-au dat la o parte galbiorii si s-a adunat mai multa zeama. Dar totul cu tigaia luata de pe foc.

La final, se adauga si mararul tocat marunt. Si iar lasi la fiert vreo 5 minutele.

In tot acest timp, feliile de carpaccio sunt condimentate. Nu folosi foarte mult condiment pentru ca feliile sunt foarte subtirele. Preferabil e sa ai condimente pe baza de piper negru.

Se ia putin unt si se pune la topit.

In acest unt topit se perpelesc feliile de carpaccio. Nu mai mult de 5 secunde pe fiecare parte. Practic, cand carnea se albeste se scoate imediat. Si asta nu dureaza foarte mult, doar cateva secune.

Carpaccio se serveste cu tocanita de galbiori.

Pofta buna!

Am fost intrebata ieri cum anume se fac mucenicii. Pai, de unde sa incepem? De la faina, apa si sare sau de la apa fiarta? Indiferent de unde, iata modul in care eu prepar mucenicii aceia care se fierb.

Imi amintesc in fiecare an cum faceam, alaturi de mama, mucenicii. Incepeam de undeva din seara de 8 martie (uneori chiar de pe 7) cu aluatul. Simplu. Chiar foarte simplu. Faiana cu apa si sare. Dupa gust, cum ar zice unii. Dupa ce se facea acea coaca, se intindea si, fie cu acel aparat rosu (va mai amintiti de el?), fie manual, faceam optulete sau cerculete… nici prea subtiri, nici prea groase. Apoi, pe o cola de hartie, cu multa faina, lasam mucenicii sa se usuce pana a doua azi sau a treia, dupa caz. Dupa care, incepea operatiunea “fiertul“. Acum insa exista in comert mai multe firme care prepara mucenicii si ca atare, e mai comod sa apelezi la unii “de-a gata“.

Eu procedez in felul urmator:

1. Pun la fiert apa cu sare (nu prea multa, dar nici sa nu se simta). Abia cand da in clocot pun mucenicii la fiert si ii las cam 30-40 min pana cand se fierb (ii tot testez).

2. In alta oala pun putina apa cu zahar (atat normal, cat si pudra) si coaja de lamaie. Totul se tine la fiert pana cand se obtine un sirop aromat.

3. Dupa ce mucenicii au fiert ii pun separat intr-o sita si ii tin pentru putin timp in apa rece (ca sa nu se lipeasca intre ei). Din apa in care au fiert pun jumatate peste siropul care fierbe. Adaug apoi si mucenicii si, doar daca e cazul, mai completez cu putina apa. Las la fiert inca 10-15 minute. La final, scot lamaia si pun rom.

4. Se servesc calzi cu scortisoara si nuca.

Pofta buna!

Profit cat mai mult de pe urma faptului ca anul acesta avem o iarna “ca la carte” cu zapada si frig din belsug, si prepar cam tot ce se asezoneaza anotimpului rece. Ca urmare, va recomand merele coapte in vin rosu. Mmm, e un deliciu pentru papilele gustative. Plus ca intreaga casa se va contopi cu aroma care va iesi din cuptor de mere coapate si scortisoara parfumata!

Ai nevoie de:

- mere;

- vin rosu;

- zahar (plus zahar vanilinat);

- scortisoara (macinata si baghete);

- inghetata (preferabil de vanilie, caramel sau nuci);

- un aparat de scobit fructe (il gasiti la orice supermarket mai maricel).

1. Mai intai cureti merele de coaja si, cu ajutorul acelui aparat special, scoti cotorul. Iei fiecare bucata de cotor in parte si o tai cam de 1,5 – 2 cm. La ce iti trebuie? Pai ai sa-l pui la loc sub forma de “dop“.

2. Iei merele “cu dop” si le pui intr-un vas de sticla. Presari peste ele si in ele zaharul vanilinat si cel normal. Cat zahar? Pai, dupa gust si dupa tipul de mere. La fel faci si cu scortisoara macinata.

3. Torni apoi vin rosu atat in orificiile din mere, cat si in vas pana cand merele sunt acoperite cam 2 cm.

4. Totul se pune la cuptor pentru circa 30-45 minute, pana cand merele se coc si au absorbit din vinul pus in vas.  Se scot, li se indeparteaza cotoarele si se orneaza cu baghetele de scortisoara si 2-3 cupe de inghetata. In farfurie, pe langa mere, se pun si 2-3 linguri din vinul care a ramas in vas.

Pofta buna!

Inevitabil, atunci cand pronunt cuvantul Tiramisu, continui cu Tirami giu, Tirami qua, Tirami la… Hehehe, oare de ce? Trecand insa peste acest episod, vreau sa va propun de data aceasta ceva taaare gustos si extrem de usor de facut. Dovada? Pai 90% din prajitura a facut-o, sub indrumarea mea, Iza, finuta mea de numai 10 ani. Deci, doamnelor, domnilor… sa incepem!In primul rand ai nevoie de:

- 4 oua;

- 250 g mascarpone;

- 3-5 pliculete de nes sau cateva lingurite de cafea solubila;

- 400 g piscoturi;

- putin rom;

- patru linguri zahar;

- o pofta nebuna de tiramisu

1. Primul pas: se separa galbenusurile de albusuri. Primele se amesteca bine de tot cu patru lingri de zahar pana cand devin spumoase si se deschid de culoare (arata ca o maioneza).

2. Cand totul e gata, se adauga 250 de grame de mascarpone si se amesteca pana cand totul devine omogen.

3. Separat se bat spuma albusurile de la patru oua. Se bat pana cand aceasta este foarte tare. Nu se adauga nimic de genul zahar sau faina.

4. Spuma se incorporeaza usor, folosind o lingura, in compozitia din oua si mascarpone. Miscarile trebuie sa fie lente.

5. Intr-un vas se pune nesul cu apa rece si esenta de rom (dupa gust).

6. Se ia un vas si se tapeteaza cu un strat de piscoturi care au fost trecute rapind prin “cafeaua” rece. Nu trebuie sa insisti cu inmuiatul pentru ca piscoturile trebuie sa ramana inca tari atunci cand le asezi in vas. Ele se vor inmuia oricum dupa ce sunt acoperite cu crema.

7. Apoi, peste acestea se toarna o jumatate din compozitia de crema, se adauga inca un strat de piscoturi inmuiate in ness si se acopera cu cealalta jumatate.

8. Se pudreaza cu putina cacao si se lasa, peste noapte, la frigider.

A doua zi se poate taia usor pentru ca se intareste. Arata bine, e racoroasa, e tare buna si, ATENTIE, poate da dependenta!

Pofta buna!

Pentru mine tortelini, macaroanele, spaghetele si restul de fainoase sunt omniprezente si asta datorita copilariei cu iz italian pe care am avut-o. Asa ca, de data aceasta, aduc in atentia voastra o reteta extrem de simpla si gustoasa. Sa va mai repet ca se face repede?

Aveti nevoie de:

1. O punga de tortelini (cu ce compozitie va place voua). Poate, in viitorul apropiat, am sa va arat si reteta pe care o stiu ca sa faceti tortelini “de casa“.

2. Sunca/bacon afumat taiat bucatele;

3. O ceapa verde;

4. Smantana;

5. Cascaval ras (eventual).

Primul pas, puneti tortelini la fiert cam 10-15 min in functie de flacara, cantitate etc. Ideea e sa fie facute, dar nu prea fierte.

In timpul acesta taiati marunt ceapa, iar  baconul in feliute.

Dupa aceasta operatiune, faceti sosul de smantana. Intr-o tigaie incinsa puneti smantana (o cutie de 200-250 g), condimente si o lingurita rasa de faina. Amestecati foarte bine si cand compozitia se incheaga, o dati la o parte de pe foc.

Intr-un vas de iena, puneti un strat de tortelini, unul de ceapa si altul de sunca, turnati sos si o luati de la capat. La final sa aveti sos si ceapa. Daca vreti un gust deosebit, puteti pune deasupra, intre sos si ceapa, putin cascaval ras. Acesta va face o crusta crocanta si foarte, foarte buna.

Apoi puneti totul la cuptor pentru 20-25 min pana cand se rumeneste.

Pofta buna!

Metaforic intitulata “tartina de mai jos“  aceasta contine, pentru identificare, urmatoarele ingrediente: paine feliata (eu o prefer pe cea cu seminte sau de secara), margarina (cu care se unge doar “simbolic“), o felie de cascaval, o felie de sunca sau orice alt tip de “mezel” din aceeasi categorie, cascaval ras, bucatele mici de slana si rosii cherry.

Le pui frumos “una peste alta” cam cum vrei tu/iti vine la mana/ai inspiratie si apoi le pui la cuptor pentru vreo 10 minutele. Se fac singure si sunt buneeeee, bune rau de tot!

- surpriza – carne de curcan! Eu folosesc pulpele pentru ca sunt ceva mai apetisante decat pieptul;

- foi de lasagnia (o cutie);
- ciupercute proaspete;
- o ceapa mai mica;
- sos de rosii (un borcan);
- o cutie de ricotta (de 250g);
- doua linguri de lapte;
- doua oua;

- oregano, foi de dafin, sare si piper.

Sa incepem cu inceputul si anume compozitia… Mai intai va trebui sa tai ceapa (cum doresti tu). Apoi, intr-o tigaie in care ai pus putin ulei de masline (tin sa-i multumesc Luciei – soacra mea – care-mi trimite periodic ulei de masline facut din maslinii din gradina ei din Sicilia) calesti ceapa pana devine sticloasa.

Apoi adaugi ciupercutele taiate si ele feliute.

La final, cand compozitia se mai “domoleste“, pui carnea tocata care se amesteca bine cu cele din tigaie si se tine pe foc pana cand devine albiciosa in totalitate. Adauga acum sare si piper dupa gust.

Abia cand totul este gata, se adauga sosul de rosii. Daca acesta este ceva mai gros, se mai “dilueaza” cu putina apa. Daca vrei, in loc de sos de rosii, poti pune chiar rosii proaspete, curatate de coaja si taiate feliute de maxim 1 cm grosime.

Pentru a avea un gust mediteranean deosebit, se adauga oregano si cateva foi de dafin.

Pune un capac peste oala si lasa totul sa fiarba la foc mic timp de 30 min. Din cand in cand mai amesteca compozitia.

Sa trecem la sosul cu ricotta. Acesta este foarte simplu. Se pune intr-un bol ricotta si se adauga cele doua linguri de lapte si cele doua oua. Apoi totul se amesteca pana se omogenizeaza. Gata. E complicat?

Se ia o tava (preferabil vas de iena sau de ceramica) si se unge bine cu unt.

Le aseaza un strat de foi de lasagnia.

Si incepe nebunia. Se pune un strat de carne, apoi iar unul de foi, un strat de sos de ricotta, iar foi, iar carne, iar foi si asa mai departe.

Preferbil e ca ultimul strat sa fie cu ricotta. Peste acesta se presara dupa gust un strat de cascaval ras.

A sosit timpul ca totul sa fie pus la cuptor pentru 15-20 min pana cand cascavalul se rumeneste. Temperatura cuptorului: 200 grade.

Scoate lasagnia din cuptor, tai-o in felii sau “cuburi” si serveste-o rapid familiei.

Pofta buna!